Extista masini curate, insa exista si masini a caror stralucire te duce cu gandul la cele expuse in showroom, stralucitoare si noi. Uneori, detaliile sunt cele care fac diferenta intre o masina curate si una stralucitoare. O sesiune de curatare auto completa n-ar trebui sa se limiteze la curatarea in detaliu a interiorului si a exteriorului, ci ar trebui finisata atsfel incat nicio pata sa nu umbreasca luciul masinii. Chiar si in cazul in care esti un proprietar de masina ale carui cunostinte tehnice din domeniu se apropie de  zero, poti totusi obtine un finisaj auto de oglinda utilizand aceleasi instrumente si materiale pe care le utilizeaza spalatoriile profesioniste.

S-ar putea sa fii tentat sa economisesti niste bani evitand cheltuirea unor sume mari pe echipamente moderne de ultima generatie, gandindu-te ca le vei folosi oricum pentru acasa. Insa nu trebuie sa uiti ca pentru a obtine rezultate bune tine nu numai de detinerea echipamentului potrivit, ci si de buna cunoastere a folosirii acestuia in scopul propus. Cine stie, se poate sa te indragostesti asa de mult de munca manuala, ca poate iti deschizi propria afacere de curatatorie de masini. In acest caz, poti considera ca ai deja o investitie initiala bunicica si te poti concentra si pe alte aspecte ale viitoarei posibile afaceri.

In orice caz, daca vrei sa ai o masina super stralucitoare, iata ce trebuie sa stii si ce produse nu trebuie sa-ti lipseasaca din dulapiorul din garaj pentru a avea propriul kit profesional de curatat masina.

Ceara – lichida, spray sau pasta, este primul pas pentru a te asigura ca vehiculul tau straluceste cu o lumina interioara. Este totusi diferita de polishare, ultimul pas care sta intre masina ta si aspectul glorios de alta data, asa ca pastreaza-l pentru viitor. Daca nu vrei sa polishezi prea mult carcasa masinii, ceara ar putea fi o varianta destul de satisfacatoare.

Un exterior cu adevarat neted si curat se poate obtine cu produse de finisare precum ceara, insa va trebui folosita in mod corespunzator pe fiecare suprafata. Curatarea completa si minutioasa a autovehiculului scoate toata murdaria ascunsa si reziduul care a scapat spalarii conventionale si samponarii, oferindu-va o panza perfecta pentru ceruit si polishat.

Partile de plastic ale masinii, precum si tapiteria de vinil au nevoie si ele de atentie speciala. Un finisaj perfect al masinii va trece inspectia atat la interior, cat si la exterior. Asigura-te ca plasticul si vinilul din masina sunt la fel de curate ca si restul vehiculului, prin folosirea produsului de ceara special conceput pentru aceste suprafete.

Nu uita sa redai anvelopelor negrul original, pentru a obtine un aspect complet stralucitor al unei masini care va intoarce capete.

Protejarea partii estetice a masinii este una dintre preocuparile majoritatii proprietarilor de astfel de bunuri. Unii sunt ingrijorati la gandul lustruirii profesionale, gandindu-se ca le-ar putea fi zgariat sau deteriorat exteriorul. Siunt insa destul cazuri in acer un astfel de procedeu devine obligatoriu.

Acest lustruit este de fapt o metoda de intretinere auto in care sunt indepartate zonele deteriorate de vopsea de pe masina. Poti opta pentru ca procedeul sa se faca manual sau electric, totul depinzand de severitatea procesului de detrioarare in care se afla masina ta.

Fiecare vrea sa detina o masina care arata bine. De aceea, multi proprietari isi cumpara tot felul de sampoane, spray-uri, ceara si alte produse de intretinere auto, doar pentru a mentine nepatata frumusetea si integritatea nepretuitei posesii. Insa, cand ceruitul nu mai este suficient, este timpul sa iei in considerare lustruitul masinii. Iata cateva cazuri in care acesta devine obligatoriu:

1. Cand se instaleaza oxidarea

Masina ta are un aspect urat si calcaros pe unele suprafete? Probabil ca ai neglijat ceruitul sau ai tinut masina acoperita cu un material de protectie care a facilitat oxidarea. Din pacate, nicio ceara si nicio solutie de spalare nu scoate petele de oxidare, asa ca lustruirea profesionala este singura solutie ramasa.

2. Cand zgarieturile si urmele devin vizibile

Zgarieturile si urmele pot ruina estetica masinii tale. Din pacate, oricata grija ai avea de masina, acestea nu pot fi prevenite, mai ales ca accidentle provocate de copii si animale de companie se pot intampla oricand. Iar daca zgarieturile minore care nu ajung la stratul de dedesubt pot fi ascunse sau eliminate cu produse specifice, in cazul in care acestea devin mai grave, lustruirea profesionala ramane solutia unica.

3. Cand farurile devin galbui

Farurile sunt acoperite cu un plastic dur care, pe masura trecerii timpului, a schimbarilor de temperatura si a altor factori, poate dobandi o culoare galbuie. Acest lucru poate afecta functionalitatea farurilor, si mai rau, sa ameninte siguranta celui din masina, deoarece este posibil sa nu vezi drumul in mod clar, mai ales in noptile intunecate sau inzapezite. Pentru a preveni aceste neplaceri, indicat este sa-ti lustruiesti profesional farurile.

4. Atunci cand are loc atacul chimic

Atunci cand uiti sa indepartezi excrementele de pasari, plantele si copacii sau ploaia acida de la exteriorul masinii, acestea pot ii afecta aspectul, deoarece substantele pe care le contin interactioneaza in mod dezastruos cu vopseaua masinii. Poti preveni acest process prin indepartarea imediata a acestor acizi, insa in cazul in care nu reusesti sa faci acest lucru, singura varinata care iti ramane este lustruirea masinii.

5. In cazul in care vopseaua exterioara isi pierde luciul

Masinile moderne au straturi clare pentru a proteja stratul de vopsea de dedesubt. Dar, factori diversi, precum schimbarile de temperatura, unii compusi chimici concentrati din produsele pentru intretinere, precum si oxigenul din aer, pot duce la pierderea stralucirii stratului de acoperire si de protectie. Nu trebuie sa lasi ca asta sa afecteze stratul de vopsea de dedesubt, asa ca salveaza estetica masinii prin lustruirea profesionala a exteriorului.

Faimoasa pizza Napoletana este un tip de pizza originara din Napoli, fabricata din ingrediente simple si proaspete: aluat de baza, rosii crude, branza mozzarella proaspata, busuioc proaspat si ulei de masline. Una dintre carateristicile definitorii ale acestui tip de pizza este prezenta din ambundenta a sosului, mai mult decat a mozzarelei, lasand mijlocul aluatului umed sau ud, mai dificil, daca nu imposibil, de servit la felie. Din acest considerent, pizza napoletana este in general de mici dimensiuni, cu un diametru de 25 maxim 30 de centimetri. Pizza napoletana este pregatita, in mod traditional, la temperaturi foarte mari, de peste 400 de grade celsius, unde este lasata nu mai mult de 90 de secunde.

Scurt istoric

Pizza, asa cum o stim astazi, acoperita de branza si rosii, a fost inventata in orasul italian Napoli, desi aceasta a existat inca din anii 1700. Aduse in Europa de catre exploratorii din Peru, inca din secolul al 16-lea, rosiile au fost mult timp considerate a fi otravitoare, pana cand taranii saraci din Napoli le-au pus pe paine, descoperind delicioasa pizza de azi. Acest fel de mancare a devenit repede popular in randul turistilor care bantuiau cartierele sarace italiene pentru a testa specialitatile locale.

Cerinte de autenticitate

O pizza napoletana autentica are o crusta speciala facuta dintr-un aluat framantat cu o faina de grau italiana rafinata, de tip 0 sau 00, drojdie de bere proaspata, in niciun caz uscata, apa si sare. Aluatul trebuie framantat cu mana sau cu un malaxor cu viteza mică si format manual, fara ajutorul unui sucitor. Aluatul este acoperit cu sos de rosii, fior di latte, care este mozzarella facuta din lapte de vaca sau mozzarella di Bufala, din lapte de bivolita, busuioc proaspat si ulei de masline extra virgin. Este musai ca ingredientele sa fie toate proaspete si naturale, iar coacerea sa aiba loc intr-un cuptor de piatra si foc cu lemne.

Variante de pizza napoletana

Oficial, exista trei variante a acestui tip de pizza:

Pizza Marinara, care este acoperita cu rosii, usturoi, oregano si ulei de masline extra virgin. Pizza Marinara, care nu are branza, este numita astfel pentru ca a fost pregatita initial, in mod traditional de “la marinara”, sotia marinarului pentru sotul ei, atunci cand se intorcea din excursiile de pescuit din Golful Napoli.

Pizza Margherita, care este acoperita cu rosii, mozzarella proaspeta feliata, busuioc proaspat si ulei de masline. Cunoscuta ca fiind pizza napolitana in stil clasic, acest tip de pizza a fost denumit in onoarea reginei Margherita de Savoia, care a savura-o atunci cand a vizitat Napoli, pizza fiind in culorile steagului italian: rosu (tomate), alb (mozzarela) si verde (busuioc proaspat).

Pizza Margherita Extra, care, spre deosebire de varianta simpla, foloseste mozzarela din lapte de bivolita.

Prajitul este o metoda de gatit in care produsele alimentare sunt imersate in grasime fierbinte, de exemplu ulei. Prajitul este clasificat ca o metoda de gatit uscat, deoarece nu se utilizeaza apa. Datorita temperaturii ridicate implicate si a uleiului incins, aceasta mancare se gateste extrem de repede. Acestea fiind explicate, prajitul in prepararea pizzei nu pare prea conventional, nu?

Cu toate acestea, exista mai multe variante de pizza prajita. In Napoli, unde acest aliment a fost inventat, se numește “pizza fritta” si exista doua tipuri. In primul rand, si cea mai veche versiune, se face prin luarea a doua discuri de aluat si plasarea umpluturii intre ele, iar apoi scufundand acest calzone cu totul in ulei incins, pentru a fi prajit. Cea de a doua varianta are o crusta prajita, creata prin luarea unui disc intins si aplatizat de aluat, bagat intr-o friteuza adanca cateva minute, pana se umfla. Prajit astfel, aluatul este crocant la exterior si moale in interior. Acesta este apoi acoperit cu sos de rosii si branza si copt intr-un cuptor cu lemne. Aceasta a doua versiune a castigat popularitate in New York in ultimii ani, unde este cunoscuta sub denumirea de “montanara pizza”.

In Scotia, pizza prajita in ulei este un aliment servit in strada si consta dintr-o felie deja coapta sau congelata sau o placinta cu tot felul de ingrediente, aruncata in friteuza. O varianta este scufundarea feliei de placinta, deja coapta sau congelata, in ulei incins, ceea ce se numeste pizza crocanta.

Istoricul pizzei prajite

O astfel de pizza, prajita in ulei, cu umplutura intre doua straturi de aluat, a fost un aliment comun pe strazile din Napoli pentru zeci de ani. Alte orase din Italia au propriile versiuni, cu nume diferite, ale aceluiasi aliment. Prajit in ulei, fara umplutura, un fel de gogosi, aluatul de pizza a fost vandut pe strazile din Napoli inca din 1910, desi initial vanzarea a pornit tot dintr-o pizzerie. In urma cu aproximativ 10 ani, pizzerul Antonio Starita a inceput sa-l prajeasca cu topping cu sos si branza si apoi sa-l coaca intr-un cuptor, la fel ca o pizza obisnuita. Acest fel de manacre este acum servit in mai multe restaurante din New York, precum si in alte orase din Statele Unite. Si in Scotia, acest aliment a fost popular in ultimii patruzeci de ani, continuand sa uimeasca in acesta tara, in mod traditional iubitoare de tot felul de fripturi.